< înapoi

Situaţia în România

Situaţia politică . . . Economia . . .Corupţia . . . Emigrarea . . . Prostituţia/ Traficul de copii . . . Copiii străzii . . . Orfanii . . . Vârsta a treia . . . Persoane cu handicap . . . Sărăcia . . . Avorturile. . .. HIV/SIDA . . . Îngrijirea medicală . . . Abandonul şcolar şi Copii exploataţi prin muncă . . ..Romani . . ..Violenţa domestică . . .

 

Situaţia politică

În ultimii 10 ani, România s-a zbătut să intre în Uniunea Europeană. Speranţele aproape unanime ale naţiunii au fost împlinite pe 1 ianuarie 2007, când România, împreună cu Bulgaria, au devenit cei mai noi membri ai Uniunii Europene. Sprijinul structural intens a stabilizat guvernul, a accelerat investiţiile şi a înfrânat corupţia. De asemenea, acolo unde mai înainte pentru a călători în vest se cereau vize, care erau adesea greu de obţinut, acum românii tot traversa graniţele UE doar cu cartea de identitate. Dar România este în situaţia de a da mult mai mult decât primeşte de la UE. România reprezintă o populaţie numeroasă (22 de milioane de consumatori), forţă de muncă ieftină, resurse naturale abundente care deja sunt achiziţionate de către vest. Iar cei săraci au un acces limitat la promisiunile UE. De fapt, primul ministru afirmă că România are nevoie de încă 40 de ani pentru a fi la egalitate cu celelalte ţări din UE.

 

Economia

2006 reprezintă primul an de după 1989 când Leul nu a fost devalorizat de dolarul american. De fapt, anul trecut Leul a fost cea mai puternică valută la nivel mondial, crescând cu 20% faţă de dolar (International Herald Tribune). Pe lângă puterea Leului, economia a înregistrat o creştere cu 7,8% (Produsul Intern Brut) însumând 66 miliarde de Euro în primele 3 semestre ale lui 2006 (National Institute of Statistics – INS). Rata şomajului s-a stabilizat la 5,1%. România domină locurile de frunte în ceea ce priveşte investiţiile imobiliare din Europa pentru următorii 10 ani, cu un venit anual estimat la 17.8% (Price Waterhouse Coopers). În timp ce creşterea salariilor şi reducerea inflaţiei înseamnă că banii circulă, se observă un efect mic asupra celor ce au puţini bani.

 

Corupţia

România este la nivel European pe locul doi în ceea ce priveşte corupţia – o persoană din cinci declarând că a trebui să dea mită recent. La nivel mondial, România se situează pe locul 4, alături de Maroc, Rusia, Camerun şi Ucraina, în topul primelor nouă naţiuni văzute ca fiind corupte (Gallup Worldwide Corruption Index).

 

Emigrarea

În jur de 2 milioane de români muncesc în străinătate, număr ce reprezintă 20% din totalul forţei de muncă. Creşterea economică, împreună cu migrarea forţei de muncă a avut ca efect scăderea ratei şomajului de la 8.4% în 2002 la 5% în 2005. Românii care lucrează în străinătate trimit acasă în jur de 3,5 - 4 miliarde de euro, sufficient pentru a acoperi jumătate din deficitul bugetar pe 2005.

Totuşi, aceste câştiguri financiare au un cumplit cost social. Protecţia copilului anunţa că anual aproape 20 000 de copii au fost abandonaţi de părinţii care pleacă la muncă în străinătate

 

Prostituţia/ Traficul de copii

În jur de 120 000 de preadolescenţi şi adolescenţi din Europa de est sunt luaţi anual în Europa de vest pentru a fura, cerşi sau pentru a se prostitua, sub ameninţarea bătăii şi a violului (Organizaţia Internaţională de Migrare). În România în 2005, au fost înregistrate oficial mai mult de 2 500 de victime ale traficului, 366 dintre victime fiind copii (UNICEF). Poupard, reprezentantul UNICEF pentru România, afirmă că aceste cifre oficiale sunt departe de numărul actual al femeilor şi al copiilor care sunt traficaţi în alte ţări Europene pentru prostituţie, numărul real fiind mult mai mare. Poupard crede că săracia este motivul principal ce stă la baza traficului de copii. Un oficial al poliţiei din Geneva spune că părinţii primesc până la 6 000 de dolari sau chiar mai mult pentru fiecare copil pentru o perioadă de trei luni de „împrumut” – sumă ce depăşeşte venitul normal al familiei. În mod ironic, autorităţile române se gândesc să legalizeze prostituţia, vâzând asta ca o modalitate de a lupta împotriva traficului şi a sclaviei sexuale (AP). Din fericire, Biserica Ortodoxă se opune.

 

Copiii străzii

În ciuda unei economii prospere şi a integrării în UE, sunt copii care continuă să trăiască pe străzi. Conform organizaţiei Care Project, nu există numere exacte cu privire la copiii străzii în România, dar se estimează că doar în capitala Bucureşti sunt între 3000 şi 5000 de copii trăind pe stradă, şi mai mult de 9000 în toată România.

 

Orfanii

În 2006, erau 76.168 de copii aflaţi în grija statului ( cu vârste cuprinse între 0-18 ani). 27,188 sunt în instituţii rezidenţiale, iar ceilalţi locuiesc în familii substitute (Autoritatea Naţională pentru protecţia drepturilor copiilor). În plus, nu există o informare sistematică cu privire la piaţa locurilor de muncă, a cursurilor de calificare sau a serviciilor de plasare a forţei de muncă pentru copiii aflaţi în îngrijire rezidenţială, ceea ce creşte posibilitatea ca ei să petreacă mai mult timp pe stradă, fiind expuşi exploatării sexuale şi crimelor (Departmentul de stat SUA).

Şi abandonarea copiilor continuă. Cel puţin 9.000 de bebeluşi sunt abandonaţi anual în România (UNICEF). Încă există relatări despre copiii ce sunt cumpăraţi (pentru sume ce depăşesc 9.000 de dolari) şi furaţi din spitale

 

Vârsta a treia

România va avea de înfruntat o criză demografică. Sunt mai mulţi pensionari şi din ce în ce mai puţini copii. Dacă rata fertilităţii rămâne la acelaşi nivel, iar numărul bătrânilor continuă să crească, populaţia va scădea de la 21 de milioane la numai 16 milioane în 2050. Raportul dintre pensionari şi forţa de muncă activă este deja 1:1,cu mult sub raportul de 1:2,5 pe care majoritatea economiştilor îl consideră ca fiind limita minimă pentru a menţine creşterea economiei (Profesor Vasile Ghetau). Pentru a face faţă crizei, guvernul a modificat vârsta de pensionare de la 62 pentru bărbaţi şi 57 pentru femei la 65 pentru ambele sexe. În prezent, durata medie a vieţii pentru bărbaţi este de 68 de ani, ceea ce înseamnă că pot să se bucure de pensionare doar pentru 3 ani.

 

Persoane cu handicap

Abandonarea copiilor cu handicap a scăzut constant în ultimii ani, pe măsură ce serviciile speciale de reabilitare pentru copiii cu handicap au devenit puţin mai accesibile. Există aproximativ 70 de mii de copiii cu dizabilităţi, dintre care 15 mii se află în îngrijirea statului. Totuşi, organizaţia Mental Disability Rights International (MDRI) a evidenţiat situaţia copiilor uitaţi din România. S-au găsit copii cu dizabilităţi ascunşi şi aruncaţi, aproape morţi, în secţiile de psihiatrie pentru adulţi. MDRI afirmă că unii copii sunt legaţi cu cearşafurile de pe pat, cu mâinile şi picioarele răsucite, şi lăsate să se atrofieze. În ciuda afirmaţiilor guvernului României că a stopat plasementul bebeluşilor în instituţii, MDRI afirmă că a găsit copii zăcând într-o instituţie medicală ce avea un personal aşa de puţin încât copiii nu fuseseră scoşi niciodată din pătuţurile lor. MDRI spune: „Mulţi dintre copiii aceştia nu au cerfificat de naştere. În mod oficial, ei nu există."

 

Sărăcia

UNICEF afirmă că la 16 ani după revoluţie, în jur de 20% dintre copiii ţării trăiesc sub nivelul de sărăcie. Mai mult, s-a stabilit că puţin peste 1.000.000 de copii trăiau în sărăcie în 2004, în timp ce aproximativ 360.000 trăiau într-o sărăcie lucie, ceea ce înseamnă 24.4% respectiv 8.2% din numărul total de copii sub 18 ani. (http://www.unicef.org/romania/UNICEF_Annual_Report(2).pdf)

 

Avorturile

Chiar dacă România era ţara cu rata cea mai mare pe cap de locuitor din lume în ceea ce priveşte avorturile, acum ea nu mai este nici măcar cea mai mare în Europa. A avut loc o creştere a folosirii mijloacelor moderne de contracepţie până la 34% şi o scădere a ratei avorturilor până la rata de 0.8 (Ministerul sănătăţii din România).

 

HIV/SIDA

La sfârşitul lui septembrie 2006, aproape 11.000 de români erau declaraţi ca fiind infectaţi cu HIV sau că aveau SIDA (Ministrul sănătăţii Eugen Nicolaescu). Dintre aceste cazuri, peste 5.000 sunt copii,însumănd mai mult de jumătate din cazurile pediatrice de SIDA la nivel european. Majoritatea copiilor români ce au SIDA au fost infectaţi cu HIV ca urmare a unor practice medicale neglijente din trecut, incluzând refolosirea acelor de unică folosinţă şi transfuzii repetate efectuate asupra copiilor bolnavi sau născuţi prematur cu sânge nepotrivit provenit de la adulţi. Oricum, un al doilea val epidemic îţi face apariţia, toate centrele de tratament pentru Hiv raportând un număr crescând de copii infectaţi vertical (mamă-bebeluş). Aproximativ 50% dintre copiii români cu SIDA sunt orfani sau abandonaţi.

 

Îngrijirea medicală

Cu toate că încă mai vezi pensionari formând cozi în faţa farmaciilor la începutul fiecărei luni, cozile se micşorează pentru că Ministerul sănătăţii a anunţat în mod repetat că există fonduri suficiente pentru a acoperi medicamentele compensate. Totuşi, probleme cu îngrijirea medicală încă există. Spitalele sunt sufocate de urgenţe, ceea ce duce la situaţii în care stau cîte trei pacienţi într-un pat. Majoritatea spitalizărilor se datorează unei sărăcii cronice pe care o înfruntă o mare parte din naţiune. De asemenea, există o mare discrepanţă între sistemul medical de la oraş şi cel de la sate. În comunităţile rurale, unde locuieşte 40 % din populaţia României, există un doctor pentru câteva mii de pacienţi. Ca răspuns la această criză, autorităţile au cerut ca intervenţia medicală să nu se concentreze pe combaterea bolilor, ci pe prevenirea lor. Chiar dacă această soluţie are de a face cu problemele de sistem ale îngrijirii medicale, nu oferă prea multă speranţă celor ce suferă ca urmare a bolii. (http://www.nineoclock.ro/archive_index.php?page=detalii&categorie=frontpage&id=20060809-500728).

 

Abandonul şcolar şi Copii exploataţi prin muncă

Organizaţia internaţională Human Rights Watch a declarat că guvernul român a eşuat în a promova integrarea a aproximativ 7.200 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, lăsând aceşti băieţi şi fete nepregătiţi pentru viaţa de adult. Copii exploataţi prin muncă rămâne o problemă. Cu toate că o lege din 2004 pentru protecţia copiilor de exploatare a intrat în vigoare la 1 ianuarie, guvernul nu a implementat această măsură în mod consistent în practică. Un raport internaţional publicat în noiembrie 2005 estimează că 3.9 milioane din cele 5.6 milioane de copii din ţară erau din punct de vedere economic activi. „peste 300.000 (aproximativ 7 %) erau "copii exploataţi," muncind fără un angajament contractual în agricultură sau în slujbe ce nu necesită instruire, în timp ce 900.000 (19 %) munceau în propriile gospodării, în special în mediul rural. Aproximativ 300.000 (6 %) erau implicaţi în condiţii de muncă fizică, în timp ce 70.000 (aproximativ 1 %) erau victimele „celor mai grave forme de exploatare," incluzând muncă periculoasă, exploatare sexuală, muncă forţată, trafic, sau activităţi criminale.

 

Romani

Potrivit estimărilor oficiale, romii reprezintă în jur de 2.5% din populaţia ţării, iar numărul realt ar putea fi mult mai mare. Ei sunt, de asemenea, unul dintre grupurile cele mai dezavantajate din România, 74% trăind în sărăcie.

 

Violenţa domestică

Abuzul copiilor şi neglijarea acestora continuă să fie probleme serioese, iar conştientizarea publică asupra acestui aspect rămâne săracă. Legi pentru a proteja copii de abuz şi neglijare există, dar guvernul nu le implementează într-un mod propriu-zis. În timp ce există pedepse pentru crime, nu există politici sau proceduri consistente prin care să se raporteze abuzul sau neglijarea copiilor, şi nici un sistem pentru reabilitarea familiilor care îşi abuzează copiii. În 2004 poliţia a raportat că au fost înregistrate1.331de cazuri de copii abuzaţi sau neglijaţi, incluzând 832 cazuri de viol, 284 cazuri de acte sexuale cu un minor, 114 cazuri de perversii sexuale, şi 101 cazuri de corupţie sexuală. Totuşi, când linia telefonică directă pentru abuzuri a fost dată în folosire, s-au primit în primele patru luni 1.766 de apeluri raportând abuzul şi neglijarea copiilor (Departamentul de stat SUA).

 

În comparaţie cu statisticile de acum trei ani, vedem anumite schimbări. Totuşi, în lumina dezvoltărilor majore ce au avut loc la nivel de guvern şi de economie, aceste schimbări par minime. Dar speranţa noastră nu este în politică, sau în economie, nici măcar în lucrarea noastră printre cei săraci; speranţa noastră este în Tatăl care iubeşte aceşti oamenii cu pasiune, şi care lucrează prin Duhul Său să-i mântuiască şi să-i transforme. Fiind informaţi de aceste statistici, vă invit să vă alăturaţi comunităţii noastre în mijlocirea înaintea Tatălui în numele celor ce suferă din cauza abuzului, neglijării şi exploatării. Aşteptăm cu nerăbdare în rugăciune sfârşitul abandonării copiilor, trăirii pe străzi, prostituţiei, îngrijiri medicale inaccesibile, abuzului violent, avortului, instituţionalizării, marginalizării, bolii SIDA, şi refuzarea dreptului la educaţie. Rugaţi-vă cu noi ca voia lui Dumenzeu să fie făcută şi ca Împărăţia Lui să vină în România, precum în ceruri.